În timp ce majoritatea botoşănenilor şi-au
petrecut Crăciunul începând cu data de 25 decembrie , 400 de familii de
lipoveni din oraşul au sărbătorit Naşterea Domnului abia după două săptămâni,
conform calendarului iulian, decalat cu 13 zile. Pentru ei, ziua de 7 ianuarie
a fost prima zi de Crăciun, sărbătorită cu mare evlavie. Nu există obiceiuri
laice deoarece Biserica a fost şi este un factor de o importanţă covârşitoare în
existenţa acestei comunităţi.
Prima zi de sărbătoare începe la Biserica Lipovenească
, acolo unde preotul Alexa Simionov susţine slujba, în limba slavonă. De
asemenea, obiceiul de a colinda, vestind Naşterea Domnului, nu este uitat. În
schimb, el diferă prin faptul că este practicat nu în Ajunul sărbătorii, ci după
liturghia primei zile de Crăciun şi cu interpretarea unui singur colind, preluat din cântarea
bisericească,”Hristos se naşte”- „Hristos rajdaetsja”. Această colindă se cântă
în faţa icoanei şi a candelei aprinse, după ce creştinii lipoveni se întorc de
la slujbă.
Pe lângă lipoveni, aproximativ 200 de evrei
fac parte din comunitatea botoşăneană. Aceştia nu sărbătoresc Crăciunul, ci
Hanukkah sau Sărbătoarea luminilor, care omagiază trecutul de luptă al
poporului evreu şi apărarea credinţei sale religioase. Istoria spune că evreii
s-au răsculat împotriva cotropitorilor, după care au alungat oştile lui
Antiohus Epifanes, ce urmăreau stârpirea lor şi desfiinţarea religiei mozaice.
Macabeii, conducătorii răscoalei, au recucerit templul şi au reaprins Menorah,
un sfeşnic cu opt braţe. Atunci au observat o minune, uleiul arzând
neîntrerupt, opt zile şi opt nopţi. De aici şi cele opt zile de sărbătoare la
evrei, în perioada 4 şi 12 decembrie. Cel mai important obiect folosit la Hanukkah este sfeşnicul
cu 8 braţe, patru în partea stângă şi patru în partea dreaptă, iar în mijlocul
acestora, puţin mai înaltă, se află Shamash, candela sfântă. În prima
noapte de Hanukkah, se aprinde prima dată Shamashul, iar cu ajutorul acesteia
se aprinde ultima lumânare din partea dreaptă a sfeşnicului. Fiecare lumânare
trebuie să arate câte nopţi au trecut. Ultima zi de Hanukkah este punctul
culminant al sărbătorii, prin faptul că reprezintă forţa cu care lasă evreii să
plece de la ei spiritul de Hanukkah, Miracolul.
Armenii reprezintă o altă parte a creştinilor
botoşăneni . Deşi ţin aceleaşi sărbători religioase ca şi românii ortodocşi, se
face, totuşi, o excepţie de Crăciun, care este serbat de armeni pe 6 ianuarie.
Aceştia nu au un stil aparte de a sărbători Crăciunul, deşi au câteva colinde
religioase specifice, numite Avedis/ Bunavestire. (Lorena BALAN)