Voluntariatul
prin „muncă la domiciliu” este considerat a fi o modalitate inedită şi uşor
realizabilă de solidaritate între un număr semnificativ de persoane care prin
confecţionarea produselor hand-made pot răspunde tematicii sugerate. În judeţul
Botoşani, conceptul este aplicat de Asociaţia Ihtis, în cadrul campaniei de
realizare a “Centrul de Viaţă Independentă”, un ţel al organizaţiei de peste
şapte ani.
Reporter: Să
începem prin a le oferi tinerilor câteva detalii despre Asociaţia IHTIS…
Mihaela Mihăescu:
Fondată la iniţiativa unei persoane cu dizabilităţi fizice severe asociate,
IHTIS s-a vrut a fi încă de la început un ideal frumos, neînţeles însă câţiva
ani în şir datorită faptului că nu corespundea tiparului de “ONG care oferă
ajutoare”. Asociaţia IHTIS încearcă să echilibreze balanţa între a dărui şi a
primi, reliefând prin acţiunile sale faptul că: dizabilitatea fizică nu
înseamnă o piedică în a dărui, dar nici o motivaţie de a aştepta doar să
primeşti. Perioada 2004 – 2011
a generat o bună experienţă în definirea Asociaţiei
IHTIS, prin care tinerii cu dizabilităţi fizice severe având IQ normal au fost
îndemnaţi să se auto-reprezinte, fiind ei înşişi iniţiatori, coordonatori şi
beneficiari ai proiectelor în sfera socio-culturală. Asociaţia IHTIS a
simbolizat mereu voinţa şi iscusinţa copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi
fizice severe de a experimenta integrarea într-o mulţime de oameni ce se
străduiesc adesea din răsputeri să le zădărnicească dăruirea, perseverenţa,
încăpăţânarea de a face ca integrarea lor socială reală să se întâmple. Astăzi,
IHTIS înseamnă: literatură, cântec popular, luptă câştigată împotriva
discriminării, conştientizare, sensibilizare, socializare ... Se spune deseori
că: „în noua societate informaţională, capitalul uman înlocuieşte capitalul
financiar, ca resursă strategică”. La
IHTIS aşa este…
R: De unde şi cum
a pornit ideea Proiectului “VOLUNTAR LA DOMICILIU ”?
M.M: Proiectul
„Voluntar la domiciliu” urmăreşte îndeplinirea obiectivului major indicat în
contextul „Anului European al Îmbătrânirii active şi al solidarităţii între
generaţii” anume: de a crea condiţii favorabile asigurării unui mod de viaţă
autonom. Aceasta poate să însemne pentru Asociaţia IHTIS o oportunitate de
intensificare a atragerii resurselor necesare demarării campaniei de realizare
a Centrului de Viaţă Independentă, transpunerea în practică a unui obiectiv
avut de peste şapte ani în vedere. Pentru aceasta avem nevoie de fonduri şi
ne-am gândit că am putea transforma voluntariatul prin „muncă la domiciliu”
într-o modalitate inedită şi uşor realizabilă de solidaritate între un număr
semnificativ de persoane de toate vârstele, care prin confecţionarea produselor
hand-made să susţină cauza noastră, răspunzând în acelaşi timp şi tematicii
sugerate. Trebuie subliniat faptul că, unul din motivele ce a încurajat
iniţierea acestui proiect a fost şi Târgul ONG din luna septembrie 2011,
organizat de Asociaţia B-RIGHT MEDIA. Ne dorim ca în 2012 să ne prezentăm cu un
stand bogat şi util scopului propus.
R: În ce grupe de
vârstă se înscriu voluntarii dumneavoastră? Sunt aceştia preponderent elevi sau
şi adulţi?
M.M:Expresia
“Solidaritate între generaţii” spune totul. Voluntariatul, arta manuală şi
munca la domiciliu dorim să evidenţieze solidaritatea tuturor – copii,
tineri, adulţi - în beneficiul unui proiect social destinat celor
aflaţi în dificultate. Gesturile de solidaritate şi voluntariat vor
reflecta atitudinea reprezentanţilor tuturor categoriilor de vârstă: cei
pricepuţi vor crea produsele hand-made, alţii vor promova, iar cei din urmă vor
alege un produs de pe blogul IHTIS http://asociatia-ihtis.ro/initiative/
sau de la Târgurile
la care vom participa.
R: Aţi întâmpinat
probleme în implementarea proiectului?
M.M: Comentarii
pro sau contra pot fi făcute oricărei iniţiative, însă nimeni nu ar întreprinde
o acţiune fără un fundament legal. De peste 7 ani la Asociaţia IHTIS
încercăm şi învăţăm să ne ajutăm financiar singuri. Puţini sunt cei ce ştiu că
în spatele a tot ce se întâmplă la
IHTIS stau copii, tineri şi adulţi cu dizabilităţi fizice
severe, având IQ (coeficient de inteligenţă) normal. Iniţiativele noastre au
finalitate concretă, iar voluntariatul la domiciliu a fost ales tocmai pentru
că IHTIS încă nu are un sediu corespunzător adaptat pentru acţiuni de grup.
Altfel, ne-am fi ales „Şezătoarea” ca formă de implementare a proiectului
nostru. Ar fi fost mult mai interesant şi atractiv pentru toate categoriile de
vârstă.
R: Cum treceţi
peste provocările inerente ale activităţii organizaţiei?
M.M: Credem cu
înverşunare în visul nostru, de a realiza în timp Centrul de Viaţă
Independentă, în satul Dumeni, comuna George Enescu. Crezul membrilor
Asociaţiei IHTIS, “Nu pot nu există”, este convingerea în faţa căreia orice
problemă păleşte... într-o bună zi, aşezământul pe care ni-l dorim va exista. Abia atunci vom putea afirma
că problemele noastre au luat sfârşit.
R:Care este cea
mai mare realizare a dumneavoastră în cadrul acestui proiect?
M.M:“Voluntar la Domiciliu ” deşi este
deocamdată precum “un prunc în faşă” putem vorbi deja de rezultate. Voluntarii
din Bucureşti, Cluj, Techirghiol şi Dorohoi au început deja confecţionarea
produselor hand-made în sprijinul campaniei Asociaţiei IHTIS.Interviul
solicitat de MediaTIN este tot un motiv de mândrie. Vă mulţumim că v-aţi gândit
la noi, devenind prin realizarea acestui interviu un “voluntar la domiciliu”
pentru promovarea proiectului Asociaţiei IHTIS. (A consemnat Măriuca-Ştefania
HALICI)
